Specii & vanatoare

Mamifere si pasari de interes vanatoresc care se regasesc pe fondurile noastre de vanatoare

RATE SALBATICE (rata mare & mica)

Din cele 16 specii de rate întalnite în Romania, ca oaspeti de vara, oaspeti de iarna sau doar de pasaj, frecvente sunt trei specii: rata mare (Anas platyrhynchas L.), sarsela de iarna (Anas crecca) si sarsela de vara (Anas querquedula L.), iar relativ frecvente: rata cu cap castaniu (Aythya ferina L.), rata lingurar (Anas clypeata), rata pestrita (Anas strepera L.) rata fluieratoare (Anas penelope L.) si rata sulitar (Anas acuta L.).

Toamna, pe la începutul lunii noiembrie cand vremea se strica si iarna, pe la sfarsitul lunii februarie cand aceasta se încalzeste, pasajul se intensifica în Romania si da ocazia organizarii unor partide interesante de vanatoare la panda. La început de sezon, ratele se mai pot vana si la sarite si la goana, dar metodele sunt mai putin uzitate.

Vanare: Sezonul de vanatoare la rate este:
– rata mica (1 septembrie – 10 februarie)
– rata mare (1 septembrie – 15 februarie)

Gastele (Anser sp.)

Doua specii prezinta interes mai mare pentru vanatoare: gasca mare (Anser anser L.) si garlita mare (Anser albifrons S.). Celelalte specii ori sunt mult mai reduse ca efective, ori apar doar sporadic în Romania, ori sunt ocrotite prin conventii internationale. Se mai vaneaza doar gasca de semanatura (Anser fabalis L.)

Prima specie este oaspete de vara si se vaneaza la început de sezon, dar si iarna primavara putinele exemplare care raman sa ierneze în tara noastra, iar cea de-a doua este doar oaspete de iarna, care vine în luna octombrie si pleaca la sfarsit de februarie sau început de martieGastele se pot vana la panda organizata în locurile de trecere si, mai ales, la locurile unde se hranesc în camp. Nu sunt indicate panda la locurile de înnoptare si, în general, vanatoarea de seara.

Vanare: Sezonul de vanatoare este:
– gasca de vara (15 august – 15 februarie)
– garlita (15 octombrie – 15 februarie)

Fazanul (Phasianus colchicus L.)

A fost introdus în Romania de foarte multa vreme, mai înainte de anul 1500 în vestul Transilvaniei si dupa 1900 în sudul tarii. Acum poate fi considerata o specie naturalizata, asadar autopropagativa, în toata zona de campie, de coline si de dealuri joase din tara. Efectivele sale sunt în usoara scadere, afectate fiind de prezenta pradatorilor, de iernile grele si de greseala de a mai vana, din cand în cand si gainile.

Pentru sporirea densitatii fazanilor din libertate, sunt înca necesare populari periodice cu pui proveniti din fazanerii, în care se urmareste atat conservarea caracterului salbatic al reproducatorilor, cat si adaptarea timpurie a puilor la conditiile din libertate, asa încat popularile sa reuseasca, iar puii sa se poata adapta perfect conditiilor de mediu mai înainte de deschiderea sezonului de vanatoare.

Vanare: Sezonul de vanatoare este: 1 octombrie – 28 februarie

Ciocarlia (Alauda arvensis L.)

Toamna, cand porneste migratia dinspre nord spre sud, sute de mii de ciocarlii se adauga celor din tara, suscitand interesul putinilor vanatori amatori de o astfel de vanatoare, în general straini. Ciocarliile sunt pasari care canta in zbor, alearga si isi fac pe sol cuibul care contine cca. 6 oua pestrite. La pasarile din aceasta familie nu exista un dimorfism sexual accentuat; din acest motiv femela se deosebeste greu de mascul. Hrana de baza a ciocarliilor o constituie semintele vegetale.

Vanare: Sezonul este cuprins între 15 septembrie – 31 octombrie

Prepelita (Coturnix coturnix L.)

Soseste în Romania pe la sfarsitul lunii aprilie, venind din Africa Centrala, si pleaca înapoi în lunile septembrie-octombrie. Numarul mare de prepelite care nidifica la noi si mai la nord de tara noastra, precum si prolificitatea ridicata datorate celor doua ponte depuse într-un an, asigura o crestere suficient de mare a efectivelor speciei, încat sa nu fie influentate de vanare în mai mare masura decat de mersul vremii. Desigur ca este vorba exclusiv de vanatoarea cu arma, singura admisa legal în Romania.

Frumusetea vanatorii la prepelite cu cainele de aret si gustul inegalabil al carnii acestei specii starnesc interesul multor vanatori din tara si din strainatate.

Vanare: Sezonul de vanatoare ramane însa limitat, din 15 august pana în 31 octombrie.

Graurul (Sturnus sp.)

Graurii, reprezentanti ai familiei Sturnidae, pot fi caracterizati dupa aspectul lor ca fiind reproduceri in miniatura ale corvidelor. Desi au o conformatie zvelta, dau impresia de pasari viguroase. Zborul lor grabit si zgomotos este sustinut de bataile rapide ale aripilor. Pe sol se deplaseaza cu un pas clatinat, dar sigur si vioi. Toate speciile de graurii sunt agitate, preocupate si foarte galagioase. Corpul lor dolofan este acoperit de un penaj intunecat. Sunt pasari gregare, extrem de raspandite in Eurasia.

Vanare: în perioada 15 august – 28 februarie

Gugustiucul (Streptopelia decaocto)

Guguștiucul este o pasăre sedentară din familia Columbida ordinul Columbiformes, asemănătoare cu porumbelul sălbatic. Are penajul cenușiu-brun pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât, lungimea de circa 28 cm și este originar din Asia Mică. Prin anii 1920, guguștiucii au invadat toată Europa, ajungând până în Anglia și Suedia. Aici au găsit o nișă ecologică liberă, în care s-au putut instala. Nu interferează cu porumbeii de oraș, care au alte obiceiuri decât ale lor.

Este o pasăre sedentară, care cuibărește însă numai în localități sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adăpost de păsările răpitoare de ouă ca stăncuța, coțofana, gaița, cioara grivă. Cuibărește aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie și noiembrie.

Vanare: în perioada 15 august – 28 februarie

Becatina comuna

Becatinele sunt pasari de talie medie (25 – 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt asezati lateral, asigurandu-le o raza vizuala mare. In comparatie cu alte pasari de balta, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul pasarii este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestrita bruna. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de pasarile adulte. In zbor becatinele s-ar putea distinge destul de greu de alte specii, daca nu ar emite sunete caracteristice.

Isi face cuibul in iarba inalta sau in stufaris. Femela cloceste singura un numar de patru oua, ovale, de culoare gri, pe care le depune in perioada aprilie-mai. Masculul sta in apropierea cuibului. Dupa o perioada de 20 de zile, ies puii care la inceput sunt dependenti de pasarea mama. Abia dupa patru sau cinci saptamani ei reusesc sa zboare. Traieste aproximativ 12 ani. Deseori pot fi vazute zburand in grupuri mici. Cand se simte in pericol, se ghemuieste pe sol, pitita in vegetatie, sau zboara foarte rapid.

Vanare: în perioada 1 septembrie – 28 februarie

Sitarul de pădure (Scolopax rusticola)

Sitarul de padure (Scolopax rusticola) este o pasare migratoare din familia Scolopacidae. Cloceste rar in Romania. Este o pasare care traieste in regiunile de deal si de munte, atat in muntii Carpati, cat si in Dobrogea. Uneori poate fi intalnita si in regiunile de ses. Habitatul sitarului il constituie padurile umede mixte sau de foioase din Europa. Ierneaza in bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentala. Hrana sitarilor consta din viermi, paianjeni, insecte si larvele acestora, ca si din fructe de padure sau unele parti vegetale ale plantelor.

Vanare: în perioada 1 septembrie – 28 februarie

Potarnichea (Perdix perdix L.)

Dupa o lunga perioada de regres a efectivelor de potarnichi, s-a produs un reviriment neasteptat al acestora în ultimii 10-15 ani, pe fondul reducerii efectivelor de fazani si, mai ales, ca efect al ramanerii unor terenuri agricole necultivate (parloaga). În prezent, Romania pare sa aiba cea mai buna situatie din Europa din punct de vedere al evolutiei acestei specii. Datorita sensibilitatii potarnichilor la apropierea cainelui si omului, precum si a zborului iute, vanatoarea de potarnichi cu caini de aret, aproape singura agreata în Romania, prezinta un farmec aparte pentru vanatori.

Vanare: se vaneaza însa limitat, doar în perioada 15 octombrie-31 decembrie.

Sturz sau cocosar (Turdus pilaris)

Este o pasare sedentara in Romania care poate fi intalnita mai des in partea central-nordica a tarii si rar in zonele sudice. Iarna numarul lor creste brusc datorita exemplarelor care migreaza din Nordul Europei pentru a ierna la noi. De altfel Nordul Europei este zona favorita a cocosarului pentru imperechere si cuibarit. Pentru ca iarna poate fi vazut in numar mare mai este denumit si sturzul de iarna.

Vara, cand cuibaresc si cresc puii, cocosarii traiesc in perechi izolate si mai rar in stoluri reduse numeric. Iarna se aduna in stoluri mari care se deplaseaza neincetat in cautarea hranei din zonele cu arbusti cu fructe salbatice ca : macesul, paducel, porumbar, vascul, salcioara. Vara cocosarul include in meniu si insecte, larve si viermi.

Vanare: se vaneaza însa limitat, doar în perioada 1 septembrie – 28 februarie.

Mistretul (Sus scrofa T.)

Este una dintre speciile de larg interes vanatoresc cu cea mai pronuntata plasticitate ecologica din Romania. Se întalneste din golul alpin pana pe malul marii, cu densitati remarcabile în zona fagetelor, gorunetelor si stejeretelor, dar si în campie, în Lunca si în Delta Dunarii. În astfel de locuri cu concentrari masive de mistreti, se pot organiza partide senzationale de vanatoare la goana, cu sau fara caini hartuitori, unice prin rezultat si spectaculozitate. Dibuitul pe înserat, cu scurte ragazuri de panda, si panda la trecatori se practica mai rar.

Astfel de exemplare, care depasesc frecvent 200 de kg în cazul vierilor, uneori chiar 300 de kg, cu colti arma mai lungi de 22-25 cm, sunt însa cele care au dus faima vierilor din Carpati si atrag irezistibil vanatorii pasionati. De aceea, metodele sunt alese, de la caz la caz, în functie de posibilitati si de preferintele vanatorilor.

Vanare: se realizeaza organizat sau la panda in urmatoarele perioade:
– Scroafa si godaci: 1 iunie – 31 ianuarie
– Vier: tot timpul anului

Capriorul (Capreolus capreolus L.)

Capriorul reprezinta o specie mult mai comuna, întalnita din padurile de munte, pana în Delta si Lunca Dunarii, cu o densitate sporita în zona de dealuri, de coline si de campie. Vigurozitatea exemplarelor întalnite si marimea trofeelor dobandite exclusiv în terenul liber, de la exemplare salbatice ajutorate cu hrana complementara doar în perioada critica de iarna, denota, ca si în cazul cerbului, un fond genetic de o exceptionala valoare.

Recordul national de 211,67 puncte C.I.C., omologat la Marsilia în 1977, provine din sudul tarii, dintr-o zona de campie arida, întrerupta pe alocuri de ravene împadurite. Trofee puternice, de peste 150 puncte C.I.C., se obtin însa frecvent si din zona de podisuri si dealuri medii, localizate în sudul, vestul si centrul tarii, precum si în Lunca Dunarii si în insulele cuprinse între bratele acesteia.

Vanare : Sezonul de vanatoare la capriori masculi este deschis între 1 mai si 15 octombrie, iar la femele între 1 septembrie si 15 februarie.

Iepure

Lungimea corpului este de 48–52 cm, la care se adaugă coada de 8–9 cm. Greutatea este de 4 kg, iar în unele cazuri poate ajunge și până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcție de loc și anotimp, nuanța generală fiind cenușie-roșcată. Năpârlirea are loc primăvara. Este răspândit din deltă până la munte. Se hrănește cu iarbă, morcovi, cereale, iar iarna, cu scoarța copacilor. Femela naște pui vii pe care îi hrănește cu lapte. Chiar și după o săptămână puii pot părăsi culcușul pentru a-și căuta singuri hrana. Gestația este de 42-43 de zile. Aproximativ 64% dintre iepuri nu apucă vârsta de un an de zile. Mortalitatea așa mare a iepurilor de câmp se datorează în principal numeroșilor dușmani din lanțul trofic, cât și intervenției nechibzuite a omului.

Vanare : Sezonul de vanatoare este deschis între 1 noiembrie si 31 ianuarie.

Vulpea (Vulpes vulpes L.)

Se întalneste cu mare frecventa în Romania, din golul de munte pana pe malul Marii Negre. La vanatorile organizate cu goana, atat la vanatul mare cat si la cel mic, constituie o aparitie absolut normala. Se poate vana însa si la dibuit, la panda, cu caini special dresati la vizuina si cu caini gonitori. Existand în efective mari, fiind foarte prolifica si considerata factorul principal al vehicularii rabiei se impune a fi tinuta atent sub control ca efective, cu arma de vanatoare, pe tot parcursul anului. Recordul national la craniu de vulpe atinge 25,70 puncte C.I.C., comparativ cu recordul mondial de 28,03 puncte C.I.C.

Vanare: tot anul